Dunărea, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Imaginile sunt impresionante
Apele Române au publicat imagini dramatice din portul Giurgiu, unde scăderea dramatică a nivelului Dunării a lăsat navele eșuate pe albia crăpată. Debitul fluviului la intrarea în țară a ajuns de trei ori mai mic decât media normală pentru această perioadă, apropiindu-se periculos de minimul istoric din 1985.

Seceta hidrologică severă care afectează întreaga țară a transformat secțiuni importante din albia fluviului în extinse suprafețe uscate, acoperite de nămol crăpat, pietre și pământ ars de soare.
La Giurgiu, imagini tulburătoare arată ambarcațiuni și șlepuri ruginite încremenite pe fundul golfului, acolo unde altădată pluteau ape adânci. Cu debite de trei ori mai mici decât mediile multianuale ale mijlocului de vară, România traversează un episod hidrologic extrem.
Fluviul s-a restrâns la dimensiunile unui pârâu, iar nivelul apei scade continuu
Situația din portul Giurgiu scoate la iveală gravitatea fenomenului. Firul de apă rămas s-a retras spre mijlocul albiei, lăsând în urmă doar brațe de pământ uscat și alge, pe care navele din port s-au împotmolit definitiv.
Potrivit datelor furnizate de Apele Române, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a coborât până la valoarea de 1.600 de metri cubi pe secundă.
Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere accentuată în perioada imediat următoare, existând riscul de a atinge 1.500 de metri cubi pe secundă.
Această valoare se află extrem de aproape de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul a scăzut la 1.400 mc/s, comparativ cu media obișnuită a lunii iulie de 4.750 mc/s.
România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, situația fiind agravată de lipsa precipitațiilor în tot bazinul superior al fluviului.
Impact direct asupra sistemului energetic, irigațiilor și cursurilor de apă din țară
Scăderea masivă a debitelor a impus analize urgente în sectorul strategic. Reprezentanții CNE Cernavodă au evaluat parametrii de operare în noaptea de 29 spre 30 iulie, confirmând că Unitatea 2 poate rămâne conectată la Sistemul Energetic Național în condiții de siguranță.
Totuși, în sectorul Călărași–Cernavodă se aplică în continuare restricții de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse sau doar în anumite intervale de timp.
Seceta hidrologică persistă în regiunile Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, unde numeroase sectoare de râuri secundare au secat sau prezintă debite extrem de reduse. Temperaturile ridicate și apele scăzute au favorizat și fenomenul de înflorire algală, monitorizat permanent de echipele de mediu.
În ceea ce privește populația, Apele Române asigură că nu există restricții la alimentarea cu apă în sistem centralizat, gradul de umplere al celor 40 de lacuri de acumulare principale fiind de 70%, un nivel suficient pentru acoperirea consumului.
Fenomenul nu afectează doar România
Nivelul extrem de scăzut al Dunării provoacă probleme și în alte state traversate de fluviu. În orașul Novi Sad, din nordul Serbiei, zeci de ambarcațiuni au rămas blocate într-o zonă acoperită de nămol, după ce apele s-au retras cu sute de metri de la mal.
Situații similare sunt semnalate și în Croația, unde seceta și temperaturile ridicate au scos la suprafață întinse bancuri de nisip, îngreunând navigația.
Potrivit autorităților și specialiștilor, nivelul Dunării a coborât la valori minime în mai multe țări din regiune, iar efectele se resimt pe sute de kilometri ai fluviului, afectând atât transportul comercial, cât și ambarcațiunile de agrement.


































